Loredana Ianuș Black Sea ClimAccelerator 2021
„Să cumpăr un ambalaj refolosibil, produs aici, de către un business românesc, în locul unuia de la un producător de masă, mă face client și micro-investitor în același timp. Orice succes al startupului va fi și succesul meu.”

Aceasta este marea oportunitate a start-upurilor verzi românești pe care am identificat-o alături de Loredana Ianuș, CSR & Communication Director Graffiti PR: dacă știi cum să comunici avantajele soluției tale și să educi în același timp publicul, vei reuși pe termen lung în afacerea ta. Pentru că un consumator eco-conscious va alege oricând un produs sau o soluție cu poveste și personalitate în locul unuia „mass market”, mai ales în sectorul „verde”.

Cum crezi că au evoluat percepțiile locale despre antreprenoriatul verde în ultimii ani?
Am văzut în ultimii ani mult entuziasm pentru cultura antreprenoriatului – lideri antreprenori promovați pe agenda publică, competiții și finanțări dedicate și interes pentru acest parcurs profesional- 1 din 2 români din mediul urban dorește să devină antreprenor, conform studiului realizat de voi.

În ceea ce privește antreprenoriatul verde, din zona noastră de expertiză am putut observa o confuzie în percepția publicului la apariția acestei specii hibrid – e un business, e un ONG, e o instituție, ce este, ce vinde și ce vrea de fapt?
În același timp, am văzut în jurul nostru și mai multe soluții instituționale pentru sustenabilitate care contribuie la percepția pozitivă pentru soluții green dar am făcut și pași înapoi – vezi subiectul colectării selective, care în continuare întâmpină blocaje în implementare.

Odată cu prezența tot mai crescută a temelor precum schimbări climatice, economie circulară, problema plasticului etc. pe agenda publică, începem să înțelegem mai bine această nouă specie, nevoia și utilitatea ei, însă nu ignorăm nici bariera de încredere și scepticism în viabilitatea soluțiilor, potențialul de scalare și standardizare al acestui nou val.

 

Care crezi că sunt tendințele pe care le vom vedea din ce în ce mai pronunțat în următorii ani în ceea ce privește sustenabilitatea și tranziția la economia verde?
Pe de o parte, sustenabilitatea pare să devină norma. Acum 10 ani doar cele mai vizionare companii mari vorbeau de sustenabilitate și aproape niciunele dintre business-urile mici nu plasau sustenabilitatea sus în lista de priorități. Astăzi, sustenabilitatea e „must have” pe agenda companiilor, e o așteptare firească din partea consumatorilor și, deloc în ultimul rând, e foarte atractivă pentru mediul start-up. Sigur, e îmbucurător entuziasmul, dar e de neignorat și riscul diluării – nu doar de mesaj, ci și de impact. Sustenabilitatea și-a făcut „campanie politică” argumentând că orice gest mic, oricât de mic, contează. Ori uneori puțin e totuși prea puțin. Observăm o tendință accelerată de profesionalizare și auto-reglementare a industriei, cu tot mai multe entități care acționează ca watchdogs și trag semnale de alarmă când apare riscul de greenwashing de exemplu. De aici și o exigență crescută pentru reglementări mai ferme, transformări ale business-urilor – nu doar cosmetizări, ci soluții sistemice care conduc la o adopție reală în viața consumatorilor.

Ne așteptăm să vedem din intersecția celor de mai sus tot mai multă inovație, din categoria frugal innovation – în care folosirea minimă a resurselor în procesul de producție, design etc. aduce oportunități de creștere, de eficientizare, de mai multă valoare în produs pentru consumator, societate, mediul înconjurător.

De asemenea, mai multe finanțări – tranziția către o economie verde este dependentă în primul rând de finanțare. Dacă am văzut inițiative cu impact considerabil (Rabla Plus, case verzi, electrocasnice etc), sunt încă sectoare care suferă – producția de materiale sustenabile, finanțarea cercetării în domeniu, susținerea accelerării agriculturii ecologice.

Costul economiei verzi este în continuare unul mare – pentru producători, pentru business-uri, pentru clienți – iar responsabilitatea democratizării trebuie să fie împărțită între toți actorii care participă la economie – de la autorități, la mediul privat și consumator. De aici ne așteptăm să vedem tot mai multe parteneriate public- private, care să adreseze provocarea sustenabilității sistemic, pe întregul lanț valoric.

 

Povestește-ne puțin despre implicarea voastră în Black Sea ClimAccelerator – cum ați luat această decizie și de ce vi se pare importantă susținerea inițiativelor de acest fel?
Am pornit de la 3 motivații: curiozitatea, dorința de a contribui concret la susținerea start-upurilor green, pasiunea pentru creștere antreprenorială.

Am fost atrași în Black Sea ClimAccelerator de curiozitatea pură – cât de departe poate ajunge impactul unui business românesc, pornit de la zero, într-un subiect atât de greu cum este lupta împotriva schimbărilor climatice. Trăim mult în spațiul ideilor, dar dincolo de ele credem în soluții. Soluțiile propuse de aplicanții Black Sea ClimAccelerator sunt o dovadă că acest concept greu al sustenabilității poate fi unul foarte aplicat și, în plus, că prin creativitate poți adresa și, de ce nu?, rezolva probleme importante ale lumii de astăzi.

Apoi, am vrut să contribuim direct la creșterea unuia dintre aceste startupuri locale. De peste 7 ani construim în agenție un departament de CSR – Sustenabilitate, cel mai numeros la momentul acesta în piața de comunicare din România. Am lucrat la campanii de comunicare, de educare și conștientizare și, în special în ultimii ani, la soluții care pun creativitatea în slujba sustenabilității, pentru a rezolva probleme de business. Credem că sustenabilitatea e dependentă de adopție în rândul publicului larg – iar pentru asta înțelegerea consumatorilor (nevoi, motivații, comportament) și comunicarea sunt vitale.

La final, vrem să împărtășim din experiența noastră antreprenorială altor start-upuri la început de drum – suntem o poveste cu acționariat 100% românesc, cu o creștere de la 25 la 100+ consultanți, în mai puțin de 7 ani. A venit cu bune, dar și cu… mai puțin bune, cu oportunitățile și provocările unei creșteri accelerate. Vrem să dăm mai departe ce am învățat noi, dar și să învățăm la rândul nostru de la start-upurile selectate.

 

Care este, din punctul vostru de vedere, cel mai important asset pe care îl au startupurile green în comunicare?
Start-upurile green arată că nu e nevoie de bugete de milioane pentru un impact sănătos în sustenabilitate. Cred că puterea de a inspira inițiative cetățenești sau agilitate în inițiativele mari de sustenabilitate reprezintă un mare plus în comunicare și mai ales în implicarea stakeholderilor, pe termen lung.

Din perspectiva comunicării către clienți, cel mai mare asset e perspectiva de co-creator. În calitate de cumpărător al unui produs de tip start-up, simt că sunt parte din impactul de mediu și de business al întregii afaceri. Să cumpăr un ambalaj refolosibil de la un producător de masă, cu producție în China, poate fi un deal bun, care să mă facă să mă simt bine (dacă ignor suficient despre amprenta de carbon per total). Dar să cumpăr un ambalaj refolosibil, produs aici, de către un business românesc, mă face client și micro-investitor în același timp. Orice succes al start-upului va fi și succesul meu.

 

Care este cea mai mare provocare de comunicare pe care o astfel de start-upuri? Ce ar putea face mai bine / diferit ca să ajungă mai ușor la publicurile lor țintă?
La bază, comunicarea înseamnă tot timpul un schimb – comercial (te conving, cumperi) de relație (te conving, mă susții), de timp (te conving, îmi acorzi atenție).

Provocarea start-upurilor în general e să arate că schimbul merită, pe termen lung: va trece produsul testul timpului? Merită să susțin ideea? Merită atenția și timpul meu? Efervescența și emoția din jurul oricărei inițiative noi trebuie dublate, în comunicare, de încrederea că suntem nu doar tineri și rebeli, ci și înțelepți și de încredere.

Iar start-upurilor green li se adaugă și provocarea motivației – sustenabilitatea poate fi un concept abstract, care vine la pachet cu un cost ridicat – de timp, de efort, de bani, pentru un beneficiu difuz, cu un impact îndepărtat, fără să mai vorbim de alte bariere precum lipsa de încredere. Cum motivezi clienții că soluția ta este una care aduce beneficii azi, acum, pentru mine în primul rând, iar apoi pentru păduri, delfini, ape și altele? Cum mă convingi să cred și să cumpăr, cu atât mai mult când există variante mai simple pe piață?

Ne dorim să găsim împreună soluții la aceste provocări😊

 

Programul Black Sea ClimAccelerator este organizat cu sprijinul EIT Climate-KIC de către Impact Hub Bucharest și partenerul principal Raiffeisen Bank România, The Climate Vertical și partenerul principal Volta, precum și de Innovation Starter în Bulgaria.
Despre organizatori
EIT Climate KIC
EIT Climate-KIC este o comunitate a cunoașterii și inovării (CCI), care lucrează pentru a accelera tranziția către o societate zero-carbon și rezilientă la schimbările climatice. În ultimii 10 ani, programul accelerator al EIT Climate-KIC a fost principalul furnizor de soluții de inovare climatică, cu peste 1.500 de soluții acceptate și aproape 1 miliard de euro de capital garantat.
Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest dezvoltă în permanență noi programe de accelerare și incubare pentru a susține ecosistemul antreprenorial din România. Începând cu 2021, reprezentăm oficial EIT Food în România ca EIT Food Hub. Suntem punctul de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar, cu rolul de a sprijini inovatorii și antreprenorii și de a facilita dezvoltarea acestui sector strategic.

The Climate Vertical
The Climate Vertical este o inițiativă din România care își propune să rezolve provocările climatice critice prin activarea și implicarea comunității pentru a sprijini startup-urile să construiască soluții durabile. Credem că fiecare provocare climatică creează spațiul pentru o oportunitate de afaceri foarte bună. Construim TCV pe baza experienței noastre de peste 4 ani de lucru cu startup-uri și livrăm programe concepute pentru a(A) aduce oamenii împreună pentru a se sprijini reciproc, (B) inspira să înceapă, (C) educa pentru a construi soluții de care oamenii au nevoie cu adevărat, (D) accelera creșterea echipelor dispuse să își scaleze soluțiile la nivel global. Valorile The Climate Vertical sunt firul roșu din cadrul programelor: Concentreaza-te asupra impactului și generează schimbarea, Țintește sus și începe acum, Inovează pentru un viitor durabil, Respectă natura și cele din jurul tău.

Hai să ne cunoaștem

Despre Organizație

Misiunea

Echipa

Cariere

Presă

Hai în vizită

Universitate
Str. Tudor Arghezi, 8-10
București, 020945

rețeaua globală

Impact Hub

Impact Hub Bucharest face parte din rețeaua globală Impact Hub cu prezențe fizice în peste 100 de locații de pe 5 continente și cu o comunitate de peste 16.000 de membri, conectați printr-o platformă online dedicată.