Combaterea gazelor cu efect de seră

Concluzii & insight-uri – Impactul emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură

În cadrul conferinței online Agrifood Innovation Summit 2022 din 19 aprilie, a avut loc o discuție & dezbatere într-un cadru restrâns, pe Zoom, pe tema efectului gazelor cu efect de seră (GES) asupra ecosistemului agricol din România, alături de specialiști, actori din sectorul agri-food și experți. Dintre aceștia: Teofil Dascălu – CEO Frizon Group, Gabriel Barta – Founder RongoDesign, Gabriela Elena Rizescu – Președinte ALCEDO, Cătălin Dragomir – Director Științific Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, Nastasia Belc –
Director General Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București, Mihaela Hăbeanu – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești. 

Discuția a inclus câteva insight-uri din raportul realizat de EIT Food alături de Delloite la nivel european

Insight-uri și perspective la nivel european

Schimbările climatice produc efecte din ce în ce mai vizile la nivel global, lucru care determină populația să acționeze. Conform concluziilor raportului realizat de EIT Food alături de Delloite, câteva dintre comportamentele nou adoptate includ:

  • Schimbarea obiceiurilor alimentare în rândul consumatorilor care preferă să cumpere din ce în ce mai mult produse locale sau organice, în cantități mai reduse și să consume mai puțină carne; toate acestea conduc în timp la reducerea emisilor de gaze cu efect de seră (GES) și promovează un stil de consum mult mai sustenabil.
  • Populația începe să nu mai acționeze doar din postura de consumator, ci se implică din ce în ce mai activ la nivel legislativ. În Europa, acest tip de comportamente a dus la crearea unor directive precum European Green Deal și strategia Farm to Fork (dedicată industriei agroalimentare). Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) devin astfel parte a planurilor europene de schimbare a paradigmei în ceea ce privește sustenabilitatea domeniului agrifood.
  • Digitalizarea poate facilita reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în domeniul alimentar, întrucât crește eficiența utilizării resurselor. Studiile de caz prezentate în raport arată cum se pot produce mai puține deșeuri cu cât se intervine mai eficient de la început în proces.
  • Diversificarea proteinelor poate juca un rol foarte important în scăderea cererii de produse de origine animală. Tehnologiile actuale producătoare de proteine alternative contribuie la scăderea utilizării de resurse naturale și scad nivelul de poluare rezultat în urma procesărilor intense. O inițiativă a unuia din cele mai mari lanțuri de magazine alimentare din Polonia, spre exemplu, a fost introducerea unor de feluri de mâncare și gustări fără carne, produse din proteine din plante.

Câteva date din raport arată că aproximativ 30% din emisiile gazelor cu efect de seră (GES) provin din sistemele alimentare, atât în mod direct (agricultură, utilizarea combustibililor fosili etc.), cât și în mod indirect (emisii rezultate în urma schimbărilor apărute pe terenurilor arabile, spre exemplu).

La nivel global, un procent de aproximativ 90% dintre boli sunt legate de mâncarea pe care o consumăm, iar cauzele majorității acestor boli pleacă de la o alimentație necorespunzătoare. Tocmai de aceea, reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite încurajează inițiative și colaborări la nivel național între consumatori, producători și întregul lanț valoric al produselor alimentare în încercarea de a stopa aceste efecte.

În cadrul discuției din 19 aprilie, Gabriela Rizescu – ALCEDO a completat cu câteva insight-uri despre ce se întâmplă la nivel european în sectorul agroalimentar în ceea ce privește practicile sustenabile: “Europa este ceva mai conservativă, nu a adoptat încă suficiente practici de agricultură regenerativă și nu utilizează atât de mult tehnologiile alternative, în timp ce în Statele Unite, aceste practici sunt prezente încă din anul 1935 (mai exact, cele de agricultură intensivă, profesioniști care au la dispoziție unelte)”, ne-a împărtășit aceasta.

Concluzii și inițiative la nivel local

Conform datelor Eurostat, regiunea Europei Centrale și de Est a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) între anii 2008 și 2020, iar cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Estonia, Slovacia, Croația și România, cu un procent de 40% scădere a emisiilor GES în sectorul producției de alimente. Acces la tehnologii moderne, încă din 2017 România a avut acces la biotehnologii, însă nu toți reprezentanții au ajuns la acestea, ci au continuat practicile tradiționale.

În cadrul discuției din 19 aprilie, experți și antreprenori din agrifood au dezbătut câteva din concluziile raportului realizat de EIT Food alături de Delloite la nivel european și au contribuit fiecare cu perspective și exemple din experiența personală și din colaborările locale.

Teofil DascăluCEO Frizon Group a împărtășit câteva opinii legate de rolul fermierilor, anume că aceștia sunt cei care pot produce o schimbare și proteja clima, utilizând numeroase mijloace tehnologice prin care pot reține carbonul în sol, întâmpinând astfel emisiile atât de dăunătoare. Pentru asta sunt necesare practicile de agricultură conservativă, o atenție sporită la modul în care este lucrat solul, prin practicarea culturilor acoperitoare spre exemplu (care pot menține cantități importante de carbon), precum și managementul îngrășămintelor utilizate în sol. În activitatea companiei pe care o reprezintă, au fost dezvoltate politici de conversare a solului – acele culturi utilizate pe perioada iernii care protejează solul, prin care au reușit să rețină 8.000 de tone de carbon. România are un avantaj că se află în Uniunea Europeană, că are acces la subvenții și că fermierii sunt încurajați să practice soluții sustenabile și conservative. 

Gabriel Barta – RongoDesign, fondator al unui startup biotehnologic, a menționat că sunt orientați spre realizarea și producerea de materiale de construcție alternative cu o amprentă de carbon redusă, care pe termen lung va crește calitatea vieții în habitatul natural al fiecăruia. Se inspiră din natură, din procesele naturale ale acesteia, procese pe care încearcă să le reproducă și în activitatea companiei. Este important ca actorii din ecosistem – instituții, universități și startupuri să poată colabora și forma parteneriate, astfel ar putea exista un standard dublu de calitate a produselor ce urmează a fi scoase pe piață de către startupuri, iar acestea din urmă ar putea mai apoi beneficia de resursă umană tânără care ar putea să-și extindă cunoștințele  într-un mod și practic. 

Schimbarea începe cu noi, ne-a împărtășit Gabriela Rizescu – ALCEDO. Schimbările climatice sunt resimțite puternic în agricultură, care în continuare funcționează pe practici clasice, care poluează puternic mediul. În prezent activitatea se îndreaptă pe extracție și nu pe practici regenerative care ar trebui luate ca alternative de cât mai mulți dintre cei implicați în agricultură, întrucât resursele sunt limitate. În contextul crizei îngrășămintelor, alternativa ar fi culturile proteice, care asigură un aport de azot important în sol, a mai adăugat aceasta. România produce în prezent o cantitate mare de alimente (este în primele locuri în ceea ce privește producția de porumb, spre exemplu), iar cifrele sunt în creștere.

Mihaela Belc
Director General al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București a adus în discuție câteva exemple despre cum putem mânca sănătos și sustenabil: Schimbările demografice actuale determină și un consum mai ridicat de alimente (în special de proteine), însă ca adulți, avem nevoie zilnic de doar 70g carne/zi. De aceea, este ideal să reducem cantitatea de proteină animală cât de mult posibil. Cum putem ajuta la susținerea sustenabilității și practicilor regenerative? În primul rând, printr-o etichetare mai bună a alimentelor, prin care vom știi dacă alimentele pe care le consumăm provin din agricultură sustenbilă/ecologică, printr-o alimentație diversificată prin care putem să contribuim la biodiversitatea din natură, iar nu în ultimul rând, agricultura ar trebui să ofere industriei alimentare mai multe resurse. Sistemele agricole sunt cele mai mari ecosisteme de pe pământ, însă multe dintre acestea se bazează pe monoculturi, iar biodiversitatea a scăzut. Ceea ce ar putea contribui la menținerea unui mediu sănătos, ar fi ca aceste sisteme diverse să fie readuse în sistemul alimentar”, a mai adăugat aceasta.

Aceasta a mai adus în discuție și ideea de circularitate – anume că trebuie reintroduse în sistemul alimentar produsele utilizate, iar  resturile alimentare pot deveni surse noi de nutrienți. În acest context, trebuie să educăm consumatorii să-și diversifice meniul, să mănânce cu moderație (obezitatea fiind în creștere), mai sustenabil, să reducă cantitatea de proteine animale întrucât există sute de alternative de proteine vegetale.

Un alt punct de vedere interesant a fost expus de Mihaela Hăbeanu din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, anume acela că creșterea animalelor este un contribuitor principal la poluare, întrucât o pondere importantă în hrănirea populației o reprezintă proteina animală. Există institute în România care se axează pe tehnici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în ceea ce privește procesele care au loc la nivelul organismului uman în procesarea elementelor chimice din proteinele animale. Direcțiile de cerecetare s-au concentrat pe găsirea de soluții concrete de diminuare a acestor efecte, dintre care: hrănirea animalelor cu plante rezistente la secetă (pentru a depăși perioadele secetoase în activitatea fermierilor) sau utilizarea unor subproduse din industria alimentară pentru a extrage nutrienți și a le utiliza în hrana animalelor”, a adăugat aceasta. 

O bună practică împărtășită de Cătălin Dragomir – Director Științific Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, a fost aceea despre creșterea animalelor. Spre exemplu, în ferme, reducerea mortalității care poluează extrem de puternic. Cum am putea face asta? Prin simpla creștere a grijei față de animalele din fermă, lucru care va duce la extinderea perioadei în care putem extrage produse de consum și în final, se ajunge la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Există numeroase companii locale care implementează această practică, iar potențialul de cercetare este foarte mare, din fericire, însă problema se rezumă la practică și măsurile legislative care trebuie luate, mai ales din punct de vedere economic (pentru acele companii de dimensiuni mai mici, reducerea/scutirea de taxe și a costurilor pentru a putea dezvolta practici sustenabile).

Descoperă noutățile
Impact Hub Bucharest

Urmărește cele mai importante noutăți de la Impact Hub Bucharest. Aici și în inbox-ul tău, alegem doar cele mai importante subiecte pentru tine.

  • This field is for validation purposes and should be left unchanged.

Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, cu o comunitate de aproximativ 2.000 de membri în 2 locații centrale din București, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 100 de locații din peste 50 de țări. Misiunea Impact Hub Bucharest este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startup-urilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială.

Hai să ne cunoaștem

Despre Organizație

Misiunea

Echipa

Cariere

Presă

Hai în vizită

Universitate
Str. Tudor Arghezi, 8-10
București, 020945

rețeaua globală

Impact Hub

Impact Hub Bucharest face parte din rețeaua globală Impact Hub cu prezențe fizice în peste 100 de locații de pe 5 continente și cu o comunitate de peste 16.000 de membri, conectați printr-o platformă online dedicată.