Centralizator de resurse | Insighturi din grupurile de învățare Agrifood Innovation Summit 2021

Pe 26 mai, în cadrul Agrifood Innovation Summit 2021, peste 20 de profesioniști din domeniul alimentar au împărtășit resurse, provocări și bune practici într-un format de grupuri de învățare. Dacă ești curios să afli care au fost subiectele discutate, poți parcurge mai jos cele mai importante puncte din întâlnire. 

Participanții au fost implicați în 4 grupuri de lucru cu tematici diferite:

  • Agricultură sustenabilă
  • Nutriție personalizată
  • Sisteme alimentare circulare
  • Trasabilitate digitală

Agricultură sustenabilă

 Idei importante & bune practici din zona agriculturii sustenabile:

  • Parte din sistemele agricole sustenabile: pășunatul bio. În prezent, pășunile din Transilvania sunt cele mai biodiverse din lume. 
  • Producătorul local are o contribuție foarte importantă în practicile de agricultură sustenabilă, hrana cea mai sănătoasă și diversă este adusă de această categorie de productători, însă există o problemă de vizibiltate și reprezentare. 
  • Cumpărând de la producătorii locali putem avea impact asupra mediului, naturii, economiei, bunăstării în general. Este o relație constructivă pentru ambele părți, întrucât producătorii vor să știe ce pot face mai bine și ce anume fac bine, astfel încât să ajungă la cât mai mulți clienți (consumatori) cu produsele sale.  
  • Ambalajele în care se colectează fructele. Se încearcă pe cât posibil renunțarea la plastic și adoptarea unor modalități de ambalare mai prietenoase cu mediul și biodegradabile 
  • Până recent, se foloseau erbicide pentru pomii fructiferi, însă prin accesarea unor fonduri europene se pot achiziționa tocătoare și alte tipuri de utilaje cu ajutorul cărora procedurile de întreținere a pomilor să fie cât mai puțin dăunătoare pentru recoltă.
  • Folosirea îngrășămintelor naturale  
  • Producția și dimensiunea recoltelor poate fi și mai redusă, astfel încât să se acorde mai multă atenție creșterii și întreținerii pomilor, dar și relației cu clienții.
  • Culegerea fructelor realizată pe baza cererii reduce aruncarea fructelor care nu reușesc să fie vândute
  • Regenerarea solului prin pășunatul în alte locuri în fiecare zi (metodă utilizată în Ferma de păsări Pășunate). În acest fel are loc și fertilizarea solului, iar păsările ajung să crească într-un mod sănătos – acest tip de agricultură este unul de tip regenerativ.  
  • Diferența dintre agricultura sustenabilă și cea regenerativă: prima încearcă să nu aibă vreun impact negativ asupra mediului, iar cea regenerativă încearcă să repare urmările negative ale agriculturii praticată incorect
  • Practicile agricole trebuie să fie bune pentru comunitate, pentru rezultatele financiare, dar și pentru mediu. Agricultorii trebuie să aibă în vedere mereu externalitatea negativă a activității respective (spre ex., dacă cultivarea pomilor va polua mediul respectiv). 
  • În prezent, există o nevoie de educare a producătorilor despre ceea ce înseamnă de fapt produse eco/bio (o parte dintre ei consideră că produc astfel de alimente, însă acestea nu întrunesc de fapt standardele în vigoare).

Inițiative de notat

  • Vânzări de produse din producție proprie pe ROMO – un sistem de vânzare directă care pune în contact direct consumatorul cu producătorul local.
  • Este un sistem premiat la nivel mondial, reglementat și adus și în România de către startup-ul agri “Ferma de păsări pășunate”. Prin acest sistem este facilitată inclusiv educația consumatorului, întrucât producătorul obține imediat feedback din partea clientului, iar apoi poate schimba sau îmbunătăți mult mai rapid tot ceea ce face și vinde. Prin proiectul ROMO se încearcă aducerea în prim plan a producătorilor locali într-un loc unde găsesc o comunitate cu scopuri comune și clienți direct interesați de produse de calitate
  • GreenDeal – agenda 2021 are câteva obiective ambițioase care vizează sectorul agroalimentar. Unul dintre ele este strategia “From farm to fork”, care urmărește ca până în 2030 să se folosească cu până la 50% mai puține medicamente pentru animale/în compozițiile pentru soluri, reducerea cu 20% a utilizării fertilizatorilor și ca pe 25% din suprafața de teren agricol disponibil să se desfășoare agricultură organică. De asemenea, include și alte strategii legate de reducerea poluării solului și eroziune.

Resurse utile pentru cei interesați de agricultura sustenabilă

Trasabilitate digitală (digital traceability)

Idei importante & bune practici din zona trasabilității digitale

  • Cum ajută trasabilitatea digitală producătorii/procesatorii: este utilă în urmărirea fiecărui produs în parte. Poți ști ce se întâmplă cu acesta, din ce lot face parte, care sunt condițiile de păstrare, stocare etc. De exemplu, dacă se depistează cu probleme și trebuie retras complet, poate fi reperat foarte ușor și cu costuri mai mici. În piscicultură se urmărește produsul de la pescuire până la locul unde este vândut, având etichete atașate care se pot scana și care arată rapid locurile unde a fost colectat, tăiat, prelucrat etc.
  • Există mai multe companii care au dezvoltat proiecte din această zonă: soluții în care sunt urmărite efectele de seră sau pentru nutrienții care se găsesc în alimente și care folosesc tehnologii și platforme variate.
  • Consumatorii au în general acces foarte puține date legate de produsele utilizate sau comercializate în industria alimentară.

Oportunități & resurse

  • Pentru implementarea soluțiilor de trasabilitate digitală, este nevoie de investiții financiare – de aceea, de multe ori este nevoie de încheierea de parteneriate. Parteneriate se pot încheia inclusiv cu universități de profil, care au specialiști variați, și cu alte companii care să vină cu tehnologia necesară (și care este deja dezvoltată).
  • Altă idee este colaborarea cu retailerii – ei au deja contact direct cu clienții, știu care este cererea, care sunt factorii pe care clienții îi iau în considerare la achiziție. Toate aceste lucruri pot da o imagine mai clară a listei de procese care trebuie monitorizate în acest fel. Chiar dacă implementarea lor poate presupune costuri suplimentare, beneficiul acesta poate fi important pentru clienți.

Nutriție personalizată

Provocările domeniului

  • În prezent, cei mai mulți oameni apelează la specialiști în nutriție personalizată doar după ce încep să aibă diverse probleme de sănătate.
  • În domeniul nutriției, specialiștii susțin pe de o parte, mai degrabă cumpărăturile de la supermarket-uri, în detrimentul celor cumpărate de la producătorii locali/din orice piață, întrucât în cea din urmă nu există componenta aceasta de trasabilitate foarte bine definită, nu există anumite standarde (acest concept nefiind atât de bine dezvoltat și susținut în România).
  • Este important ca informațiile învățate în domeniul nutriției sau cursurile de specialitate să fie actualizate, iar cei care practică acest tip de specializare să fie la curent cu noile soluții și tehnici. Nutriționiștii au două misiuni: una de învățare, dar și una de promovare a anumitor soluții/tehnici deja existente și testate.
  • Începe să se practice creșterea plantelor pentru salate sau a plantelor aromatice ca “ready to eat”, direct din supermarket, ceea ce înseamnă că sunt mai accesibile în supermarketuri, acolo unde cei mai mulți oameni își fac cumpărăturile.

Oportunități & resurse

  • Comunități de foodtech – unde pot fi reperate tendințe și soluții în domeniu
  • Aplicațiile digitale de nutriție – care pot conține inclusiv elemente de educație în nutriție
  • Marile corporații care produc și alimente încep să fie din ce în ce mai preocupate să comunice rețete cu ingrediente naturale, locul de unde provin și nutrienții pe care îi conțin.

Sisteme alimentare circulare

Idei importante & bune practici din zona sistemelor alimentare circulare:

  • Studiile arată că o mare parte (mai mult de 40%) din risipa alimentară este produsă de consumator, iar 1/3 din risipă se întâmplă în industria de retail.
  • Contextul pandemiei a accelerat preocuparea pentru risipa alimentară, iar inițiativele de acest gen prind tot mai mult teren. Ele trebuie însă să includă și o componentă puternică de advocacy, care să reunească toți reprezentanții publici sau privați care pot colabora pentru a avea impact.

Inițiative de notat

  • Magazinul Zero Waste dezvoltă și o platformă creată pentru gestionarea risipei alimentare (care urmează a fi lansată în București). În magazin se încurajează cumpărăturile de produse alimentare, pentru îngrijire personală ori de uz casnic (vrac, spre exemplu, eliminând complet ambalajul) în cantitățile de care avem de fapt nevoie. Au implementat de curând și o zonă de compost în parteneriat cu Grădina Molcom – produsele rămase sunt fie trimise la compost, fie reciclate (de ex. sacii de rafie sunt duși la o moară unde sunt refolosiți).
  • Mall Țărănesc, un marketplace care adună producători locali și încearcă implementarea lanțului scurt de alimentație.
  • În 2019 fost organizată o piață de produse agroalimentare – Agro Student Market, la inițiativa masteranzilor din cadrul universității Agrobusiness din Cluj. În cadrul său, producătorii locali sunt susținuți, promovați și puși aproape de clienții finali. Studenții au urmărit în acest proiect promovarea producătorilor mici și mijlocii din Cluj și au avut posibilitatea de a testa diverse produse dezvoltate chiar de către aceștia.
  • Ateliere pentru Frontiere – Ferma socială a Ateliere Fără Frontiere este singura fermă socială din România care produce legume. În Franța există o rețea cu peste 150 de microferme terourbane cu activitate similară, astfel că se dorește ca și în România să existe mai multe ferme de acest gen. În Franța există și Federația de Agricultură Urbană Profesională (cu mai mult de 100 de firme care fac parte din această asociație), iar în România Ateliere Fără Frontiere este singura inițiativă parteneră în cadrul acestei asociații.

 

 

Despre EIT

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) este un organism al UE, creat de Uniunea Europeană în 2008 pentru a consolida capacitatea de inovare a Europei. EIT face parte din programul Horizon 2020, programul-cadru de cercetare și inovare al Uniunii Europene. 

EIT RIS sprijină dezvoltarea de parteneriate paneuropene dinamice și pe termen lung între întreprinderi de renume, laboratoare și întreprinderi de cercetare. Cunoscute sub denumirea de comunități de inovare, fiecare dintre aceste parteneriate are misiunea de a găsi soluții la o provocare mondială specifică, fie că este vorba de schimbări climatice, energie durabilă sau alimentație și mod de viață sănătoase.

Despre EIT Food

EIT Food este un consorțiu pan-European care activează în zona antreprenoriatului și inovației în sectorul agroalimentar. Membrii comunității EIT Food sunt actori la nivel global în industria alimentară: peste 50 de parteneri din mediul de afaceri de top, centre de cercetare și universități din 13 țări.

EIT Food își propune să stimuleze abilitățile și spiritul antreprenorial din sector și să deblocheze potențialul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care la rândul lor vor accelera inovația, vor crea locuri de muncă și vor crește competitivitatea Europei.

Despre Impact Hub Bucharest

Impact Hub Bucharest este spațiul dinamic în care profesioniști și antreprenori lucrează pentru dezvoltarea proiectelor și inițiativelor de business. Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spațiu de coworking din România, cu o comunitate de aproximativ 2.000 de membri în 2 locații centrale din București, iar la nivel global organizația este prezentă în peste 100 de locații din peste 50 de țari. Misiunea Impact Hub Bucharest este de a susține ecosistemul antreprenorial oferind programe de accelerare a startup-urilor și finanțare directă, precum și cea mai mare platformă online de educație antreprenorială.  

Detalii contact

Adresă de mail: [email protected]

Adresă de corespondență: Strada Tudor Arghezi, număr 8-10, București

Abonează-te la newsletter! 

Și vei primi știri despre oportunități EIT Food.

  • This field is for validation purposes and should be left unchanged.