11 moduri prin care putem gestiona emisiile de gaze cu efect de seră

Emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauza principală a crizei climatice prin care trecem. Pentru a gestiona corespunzător problema, este nevoie să înțelegem cum funcționează aceste gaze, în ce mod ne afectează, precum și ce soluții putem pune în aplicare cât de curând posibil. Descoperă în continuare importanța prevenirii și eliminării gazelor, cum putem limita emisiile și ce putem face pentru a scăpa de cele existente.

Gazele cu efect de seră sunt acele gaze care captează căldura în atmosferă. Mai exact, absorb și emit energie, încălzind suprafața planetei. Fără ele, nu am putea supraviețui pe Pământ, pentru că temperatura medie ar fi de aproximativ -18°C. Existența lor ne permite să ducem o viață confortabilă, în climate potrivite, similar cu plantele din sere.

Problema apare atunci când avem o încălzire prea mare, din cauza unei concentrații ridicate de emisii. Începând cu Revoluția Industrială, activitățile umane au dus la o creștere impresionantă de gaze, iar în prezent ne confruntăm cu o situație periculoasă, ce trebuie gestionată urgent.

Dioxidul de carbon (CO2) este responsabil de cea mai mare parte a încălzirii globale. Sursele sale naturale includ vegetația în descompunere, incendiile naturale, degajarea de gaze din ocean și vulcanii, însă cantitățile acestora sunt „reglate” prin absorbția oceanului, fotosinteză și alte procese naturale. 

Emisiile cauzate de om provin din utilizarea combustibililor fosili și defrișările masive, care au crescut concentrația de CO2 din atmosferă la un nivel riscant.  Nivelurile preindustriale se situau între 200 și 300 de părți per milion (ppm), iar limita acceptabilă este considerată 280 ppm. În luna mai 2021, dioxidul de carbon atmosferic măsurat a atins 419 la nivel global. „Adăugam aproximativ 40 de miliarde de tone de poluare cu CO2 în atmosferă pe an”, spune Pieter Tans, om de știință la Laboratorul Global de Monitorizare NOAA. „Înseamnă un munte de carbon pe care îl scoatem din Pământ, îl ardem și îl eliberăm în atmosferă, an de an.”

Metanul este un alt gaz problematic. Este emis în timpul producției și transportului petrolului, cărbunelui și gazelor naturale, însă apare și prin degradarea deșeurilor organice la gropile de gunoi, prin creșterea animalelor și alte practici agricole.

Protoxidul de azot este emis în activitățile industriale, a arderii combustibililor fosili, a activităților agricole și prin epurarea apelor uzate.

Nu în ultimul rând, în atmosferă mai ajung și gaze sintetice precum hidrofluorocarburile, perfluorocarburile, hexafluorura de sulf și trifluorura de azot. Deși sunt emise în cantități mai mici, au un potențial ridicat de încălzire globală.

Importanța prevenirii și eliminării gazelor

Schimbările climatice prin care planeta trece în prezent ne vor afecta în viitorul apropiat și vor avea efecte puternice și pentru generațiile viitoare. Deși astfel de schimbări au existat și în trecut, în mod natural, de data aceasta sunt mai rapide și se datorează emisiilor de gaze cauzate de om.

Raportul celui de-al doilea Grup de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) publicat la începutul lunii martie arată că riscurile climatice sunt severe și au loc mai devreme decât ne așteptam. 

Cu toate acestea, „suntem la o răscruce. Deciziile pe care le luăm acum ne pot asigura un viitor viabil. Avem instrumentele și cunoștințele necesare pentru a limita încălzirea”, declară președintele IPCC, Hoesung Lee. Copreședintele Grupului de Lucru III Jim Skea completează: „Este acum sau niciodată, dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5°C. Fără reduceri imediate și profunde ale emisiilor în toate sectoarele, va fi imposibil.”

Cum putem gestiona emisiile de gaze

Cantitatea de gaze cu efect de seră emise în atmosferă poate fi redusă prin diverse strategii. Exemplele includ:

• îmbunătățirea izolației clădirilor
• utilizarea autovehiculelor electrice
• producerea și utilizarea unei cantități mai mari de energie din surse regenerabile
• captarea gazelor emise de centralele pe cărbune și gaze înainte de a intra în atmosferă
• modificarea strategiilor de gestionare a gunoiului de grajd
• reducerea îngrășămintelor pe bază de azot 
• reducerea ambalajelor și a articolelor din plastic de unică folosință

Deși este important să facem tot posibilul pentru a preveni emisiile din viitor, nu trebuie să uităm de cele care se află deja în aer. Acestea trebuie de asemenea gestionate pentru a îmbunătăți sănătatea planetei. Iată ce putem face:

• extinderea și restaurarea pădurilor
• captarea gazelor din atmosferă și stocarea lor în subteran sau în produse cu viață lungă
• mineralizarea carbonului (accelerarea procesului natural prin care gazul este transformat în solid)
• adăugarea de minerale în ocean, pentru a reduce acidificarea acestuia

Pentru ca situația să se îmbunătățească, este nevoie ca fiecare individ să își schimbe stilul de viață. Utilizarea mijloacelor de transport alternative, reducerea consumului de carne sau tranziția către un stil de viață fără deșeuri sunt doar câteva dintre metodele prin care putem face acest lucru. Din păcate, deși sunt binevenite, aceste schimbări mici nu sunt suficiente și nu putem aștepta ca guvernele să ia măsuri cu un impact mai mare. De aceea, tot mai mulți oameni caută să dezvolte propriile soluții: produse sau servicii inovatoare care ajută în lupta împotriva crizei climatice.

Startupuri care luptă împotriva gazelor cu efect de seră

Antreprenori din întreaga lume își regândesc impactul asupra mediului și depun eforturi pentru a lansa startup-uri cu impact pozitiv asupra planetei. Îți prezentăm în continuare 6 produse, servicii și tehnologii care luptă împotriva schimbărilor climatice.

Heirloom – captarea directă a carbonului

Compania americană Heirloom restabilește echilibrul atmosferei, dorind să îndepărteze 1 miliard de tone de dioxid de carbon până în 2035. Tehnologia folosită combină natura cu soluții de inginerie care îmbunătățesc procesul de mineralizare a gazelor. În mod natural, pentru ca dioxidul de carbon să se transforme în piatră este nevoie de câțiva ani. Cu ajutorul Heirloom, procesul este scurtat la doar câteva zile.

Nilus – reducerea risipei alimentare

Înființată în 2018 în Argentina, Nilus reduce risipa alimentară și îmbunătățește traiul comunităților vulnerabile. Platforma facilitează distribuirea alimentelor cu risc de a fi risipite către persoane cu venituri mici, la 30-50% din prețul de piață. 

Greyparrot – sortarea deșeurilor

Greyparrot este o soluție bazată pe inteligență artificială, capabilă să monitorizeze, auditeze și sorteze deșeurile. Greyparrot AI Waste Recognition System este implementat pe benzile transportatoare din instalațiile de sortare, pentru a automatiza analiza compoziției deșeurilor. Astfel, rata de reciclare crește, iar valoarea procesului este sporită.

Byfusion – scăderea emisiilor din industria construcților

Compania Byfusion folosește metode de compresie ecologice pentru a transforma deșeurilr de plastic în blocuri de construcție rentabile. Spre deosebire de beton, ByBlock produce cu 41% mai puține emisii de gaze cu efect de seră. 

Klima – compensarea emisiilor

Fondată în Berlin, Klima permite indivizilor să își compenseze emisiile de gaze cu efect de seră. Aplicația calculează amprenta de carbon a utilizatorilor, apoi compensează emisiile prin sprijinirea proiectelor verificate, care reduc sau elimină aceeași cantitate de emisii. Totodată, Klima oferă sfaturi și recomandări pentru a ajuta utilizatorii să își îmbunătățească stilul de viață.

Groen Sky – servicii cloud cu emisii scăzute

Groen Sky oferă o soluție cloud cu emisii scăzute pentru a reduce amprenta de carbon a indivizilor și companiilor. Diferența vine din modul în care sunt stocate fișierele. Pentru că foarte multe dintre acestea nu necesită accesarea imediată, ele pot fi stocate pe termen lung. Datele stocate pe termen lung reduc emisiile de CO2 cu aproape 90% în comparație cu stocarea obișnuită pe cloud. 

Material realizat pentru evenimentul Sustainability Ideathon, organizat de Impact Hub Bucharest și susținut de Asociația Micile Bucurii.